Articulația temporo-mandibulară este aceea care unește mandibula de baza craniului, ea permițând închiderea și deschiderea gurii. Este formată din oasele articulare acoperite de cartilaj, discul articular (care are rol de amortizor între cele două suprafețe osoase) și numeroase ligamente. Prin implicarea ei directă în procesul de vorbire, masticație și înghițire, articulația temporo-mandibulară este cosiderata cea mai activă articulație din corpul uman. Disfuncția acesteia reprezintă alterarea funcționalității sale normale și afectează mai mult femeile.
Simptomatologia disfuncției temporo-mandibulare :
- Zgomote și pocnituri în articulație
- Durere în articulațieDureri de cap, de ceafă, în zona gâtului , în zona supraorbitală sau submandibulară
- Oboseală și tensiune la nivelul mușchilor feței
- Dureri în ureche
- Dureri difuze pe anumiți dinți care nu prezintă procese patologice
- Dificultăți la deschiderea și/sau închiderea gurii
Cele mai frecvente cauze ale disfuncției sunt :
- diverse traumatisme
- ocluzie dezechilibrată – fie dinții naturali au erupt necorespunzător și necesită tratament ortodontic, fie au migrat în urmă unor extracții producând dezechilibre ocluzale, ori au fost realizate obturații sau lucrări protetice necorespunzătoare
- obiceiuri vicioase – strângerea dinților, scrâșnitul acestora, roșul unghiilor
Diagnosticul – se pune pe baza examenului clinic, care conține:
- istoricul simptomatologiei
- palparea articulației și a mușchilor faciali
- examinarea dinamicii mandibulare
- evaluarea coloanei cervicale
*investigatiei imagistice – CBCT si RMN
Tratamentul disfuncției temporo-mandibulare este diferit în funcție de gradul de afectare:
- Începe cu îndepărtarea obiceiurilor vicioase, echilibrarea posturală și schimbarea stilului de viață.
- Foarte utilă este fizio-kinetoterapia care prin utilizarea tehnicilor de terapie manuală îmbunătățesc capacitatea funtionala și ameliorează durerea .
- Pacienții vor purta gutiere speciale apoi vor urmă tratamente ortodontice sau protetice în funcție de situația clinică.
- La cei cu dureri mari pot fi folosite tratamente medicamentoase, terapii laser, ultrasunete sau diverse poceduri de neuroreabilitare.
- Tratamentul chirurgical este rezevat cazurilor severe.